Se spune că fiecare om are o poveste nescrisă.

Tot ce ne înconjoară, tot ce se întâmplă în viața noastră zi de zi, în fiecare secundă, minut, oră, contribuie la povestea vieții noastre.

Însă, de multe ori, este greu să transmiți prin cuvinte tot ceea ce simți cu adevărat, tot ce ai trăit, să-ți arăți rănile sau să-ți arăți momentele plăcute pe care le-ai trăit.

Trăim prin speranță, visăm să fim fericiți, să avem success, nu renunțăm oricât de greu ar fi, ridicăm capul și ne asumăm toate riscurile vieții, greșim dar luptăm să fim mai buni decât am fost ieri, suntem judecați și la rândul nostru judecăm, totul pentru povestea vieții noastre, pe care vrem să o scriem și să o povestim atunci când va fi timpul.

Ei bine, la mine se pare că este timpul oportun și pot să zic că viata mea reprezintă defapt o poveste, o poveste pe care o scriu zi de zi, și câteodată, când realizez că ceva nu este bine .. o rescriu până când “foaia nu mai are urme de șters”.

 Acest blog reprezintă o provocare pentru mine dar îmi doresc să devină o oglindă pentru cei ce sunt ca mine , pentru cei ce împărtășesc aceleași principii și aceleași idealuri ca mine ..

Îmi place ideea să ne cunoaștem prin scris,prin  imagini și experiențe. Astfel, pentru cei sau cele care își doresc să mă cunoască, aici începe sau continuă povestea mea  …  Bună, numele meu este Bernadette dar prietenii îmi spun Detti. Sunt o simplă studentă la medicină; în anul 4 deja; o studentă care a experimentat foarte multe pe parcursul anilor, fiecare lacrimă și fiecare zâmbet cu care a venit această nouă etapă. Mi-a fost foarte ușor și drag să îmi împărtășesc cu voi experiențele legate de medicină și de studenție. Am crezut că la fel va fi și atunci când o să vină momentul să vă povestesc despre mine, dar spre marea mea surprindere a fost cea mai grea parte, pentru că, mi-am dat seama că aveam atât de multe și totusi atât de puține de zis în același timp…dar, totuși am reușit să mă rezum la câteva lucruri care mi-au adus un beneficiu în această călătorie.

 Sunt perfectionistă. Îmi plac lucrurile bine făcute, atât de bine încât să fie perfecte. În tot ceea ce întreprind urmăresc perfecțiunea. O calitate sau nu; foarte subiectivă de altfel; care mi-a adus uneori un avantaj alteori un dezavantaj.

Sunt perfecționistă dar nu și perfectă. Greșesc de multe ori dar mereu încerc să învăț din greșeli. Greșeala este fundamentul succesului și mijlocul prin care acesta este atins. Doar cei care gândesc pozitiv pot fi de acord cu aceasta și doar ei vor ști să folosească greșelile pentru a progresa, iar eu mă regăsesc printre cei care învață din greșeli.

 Cel mai tare mă înspăimântă stagnarea. De a fi neputincios în fața schimbării doar din cauza confortului sau a fricii. Cei mai mari dușmani pe care îi putem avea. Sunt zile în care confortul  îmi aduce cea mai mare satisfactie; una falsă dacă mă întrebați pe mine; dar sunt și zile în care dau tot ce pot și la sfărșitul zilei, când trag linie, sunt uimită și eu de câte am reușit să fac. Viaţa este o luptă continuă spre mai bine; azi trebuie să fii mai bun decât ai fost ieri, mâine trebuie să fii mai bun decât ai fost azi.

 Iar într-un final, una dintre cele mai mari realizări este că mi-am dat seama de faptul că nu trebuie să demonstrez nimănui absolut nimic, lucru de care mi-am dat seama destul de greu. Important este să fiu împăcată eu cu mine, să fiu conștientă de lipsuri și defecte și să încerc să fac ceva în privința lor, să încerc să fiu mai bună decât am fost ieri. Contează mai mult cine devii, decât cine eşti! Contează mai mult cum te vezi tu pe tine, decât cum te văd ceilalţi! Contează mai mult să fii tu, decât să fii cum vor ceilalţi! Contează mai mult azi, decât ieri!

PS: legătura dintre “a conta” şi “cont” spune că indiferent ce contează pentru tine – se plăteşte. Ai un cont pe care îl creşti, sau îl scazi. Şi doar tu poţi să controlezi asta. Doar tu alegi ce contează!